Toată lumea iubește supereroii. Indiferent că vorbim despre filme, seriale, benzi desenate sau jocuri, un protagonist cu puteri supranaturale pus pe salvat lumea a fost întotdeauna un concept folosit și adorat de oameni, deci nu e de mirare că vedem constant jocuri noi cu tot felul de supereroi. Iar astăzi vorbim despre un joc special, și anume Marvel’s Spider-Man 2, cel mai nou joc marca Insomniac Games și o reușită colosală din toate punctele de vedere.
Aduce mecanici noi de joc, îmbunătățește multe dintre neajunsurile titlurilor precedente și este un miracol din punct de vedere tehnic. Se lansează chiar azi, exclusiv pe PS5 momentan, și este probabil cel mai bun joc făcut vreodată de Insomniac. Nu este fără cusur și are câteva mici probleme, dar pachetul complet pe care Spider-Man 2 îl oferă reprezintă un triumf de game design și storytelling care va fi greu de egalat în viitor. Without further ado, să trecem la recenzie.
Poveste și atmosferă
Începem bineînțeles cu povestea. Acțiunea din Spider-Man 2 începe la scurt timp după finalul evenimentelor din Miles Morales și îi are în prim-plan atât pe Peter Parker cât și pe Miles, noul cuplu de oameni păianjen din New-York, în lupta lor pentru a proteja orașul de răufăcători. Nu o să dau multe detalii despre firul narativ în sine, în special datorită faptului că primul twist serios are loc destul de devreme la început și nu vreau să stric surpriza.
Dar ce trebuie să știi este că Spider-Man 2 este întruchiparea unui film blockbuster veritabil în format de joc. Firul narativ progresează repede și este plin de scene de acțiune, presărate cu explozii, confruntări importante și dezvăluiri șocante la tot pasul. Nu te lasă să te plictisești și am stat lipit de ecran de la începutul bombastic până la finalul emoționant.
Pe lângă cei doi Spider-Man, jocul pune accent mai mare și pe Mary Jane, actuala iubită a lui Peter, cât și pe Harry Osborn, prietenul său cel mai bun, care apare pentru prima dată aici și joacă un rol destul de important în narațiune. Este o schimbare binevenită iar dialogurile dintre personaje sunt pline de șarm și de replici amuzante. Actorii vocali au făcut și ei o treabă extraordinară de cele mai multe ori, iar overall consider că povestea este unul dintre punctele forte ale jocului.
Dar nu ar fi o poveste cu și despre supereroi dacă nu am avea și un antagonist puternic și diabolic pe care să îl înfruntăm, nu? Și aici intră în scenă Kraven, un băiat mare și puternic care vrea să vâneze for fun foștii răufăcători ai orașului, actualmente reabilitați, producând mult haos și teroare în proces, bineînțeles. Este un bad guy bun (chiar dacă nu singurul, dar nu vreau să dau spoilere), dar cade în plasa aia de „răufăcător generic”. Amenințarea sa este portretizată bine în timpul poveștii, deci nu am de ce să mă plâng, dar de multe ori Kraven pare cam unidimensional.
Revenind la lucruri mai bune, dezvoltatorii au introdus în Spider-Man 2 și tot felul de povestioare secundare foarte bine scrise, care conturează și mai mult imaginea de ansamblu atunci când vine vorba de personalitatea și de felul de a fi al personajelor. Sunt niște adiții binevenite, și m-am distrat cu ele la fel de mult cum am făcut-o cu firul narativ principal, ceea ce spune multe despre nivelul de calitate al quest-urilor auxiliare.
Totuși, nu te aștepta să vezi o abordare diferită sau complet nouă. Spre deosebire de titluri precum God of War: Ragnarok sau The Legend of Zelda: Tears of the Kingdom unde dezvoltatorii au libertate completă să ducă povestea oriunde vor ei, Spider-Man nu este proprietatea studioului, în cazul ăsta Insomniac, ci a celor de la Marvel.
Asta înseamnă că cei care au avut task-ul de a scrie povestea în acest joc au trebuit să se ghideze după niște arcuri narative deja existente în lore-ul francizei. Asta nu e neapărat un lucru rău, pentru că mi-a plăcut să văd cum scriitorii au reușit să integreze personaje sau povești deja știute în narațiune, dar cu siguranță te vei întâlni cu multe fețe cunoscute, atât din filme cât și din benzile desenate.
Astea fiind zise, dacă nu ai avut ocazia să joci primul joc din serie și mini sequel-ul, vorbesc aici despre Marvel’s Spider-Man din 2018 și Spider-Man Miles Morales, îți recomand să o faci. Multe dintre personajele pe care le întâlnești pentru prima dată acolo revin și în noul titlu, și s-ar putea să rămâi pe dinafară în unele cazuri dacă nu ai idee despre evenimentele care s-au întâmplat în trecut. Alternativ te poți uita la câteva filmulețe de pe YouTube care îți explică povestea, merge și așa.
Gameplay
Acum trecem la gameplay, un loc unde Insomniac au reușit să rafineze și mai mult experiența. În primul rând, combat-ul este mai precis și mai satisfăcător, lucru pe care nu mă așteptam să îl spun ținând cont de cât de mișto au fost bătăile în jocurile din trecut. Dar s-a întâmplat, și combat-ul din Spider-Man 2 e o plăcere. În continuare există mult spam de pătrat, dar acum ai la dispoziție și mai multe abilități speciale și gadget-uri mișto pe care poți să le folosești după voia ta.
Tot la capitolul ăsta a fost adăugat și un sistem de parry în Spider-Man 2, similar cu ce vedem în alte jocuri. Practic, unele atacuri ale unora dintre inamici nu pot fi evitate și trebuie parate, moment în care cel cu care te bați se dezechilibrează și îți lasă oportunitatea să îi faci cunoștință cu niște lovituri de-ale tale. Și varietatea inamicilor cu care te bați a fost îmbunătățită. Există mai multe tipuri de atacuri care vin în direcția ta iar per total, bătăile sunt ceva mai dinamice și mai complexe, lucru pe care îl apreciez din plin.
Mi-a fost teamă că asta ar putea face jocul substanțial mai greu, ceea ce s-ar fi putut transforma într-o problemă dacă luăm în considerare faptul că nu am vrut un souls-like cu Spider-Man, dar mă bucur să spun că lucrurile nu stau așa. Sigur, trebuie să fii mai atent iar fiecare fight îți va pune reflexele la încercare, dar majoritatea mobilor mor relativ repede și nu mi s-a părut că jocul este prea greu, cel puțin pe nivelul normal de dificultate.
Totuși, dacă lupta corp la corp în câmp deschis ți se pare challenging, o altă variantă foarte bună ar fi să adopți o abordare mai silențioasă. Stealth-ul joacă și în Spider-Man 2 un rol important acum și, în teorie cel puțin, este complet posibil să omori toți inamicii unul câte unul în timp ce te faci nevăzut. Principala ta unealtă în acest scop este un nou gadget care funcționează destul de simplu. Îți alegi un perete sau o margine unde pânza de păianjen să se prindă, apeși un buton și voilà: ai un soi de sârmă în fața ta pe care poți merge deasupra răufăcătorilor și de care îi poți lega atunci când faci takedown-uri silențioase.
Ce nu s-a schimbat față de jocurile trecute, și mă bucur că spun asta, este modul cum te deplasezi prin oraș. Când m-am jucat primul Marvel’s Spider-Man în 2018 am ajuns repede la concluzia că modul în care Spidey zboară printre clădiri cu ajutorul pânzei de păianjen este cel mai fun mod de a ajunge dintr-o parte în alta, și vă spun sincer că am folosit opțiunea de fast travel maxim de câteva ori, atunci când testam să văd cât de repede se încarcă jocul, but more on that later.
Până atunci, sistemul de webslinging, așa cum îl numesc cei de la Insomniac, a revenit aici și este mai bun ca niciodată. Sentimentul dat de viteză este cât se poate de prezent și o cursă nebună printre zgârie-norii din New York este suficientă cât să îți crească puțin pulsul. În plus a fost adăugată o opțiune care te lasă să planezi efectiv, dacă preferi un mod de călătorie mai ușor de folosit. Dar cu toate astea, tot la webslinging am ajuns de cele mai multe ori, și nu mă văd folosi altceva vreodată.
De menționat este și sistemul de upgrade, și aici am avut un mare semn de întrebare atunci când am început să mă joc. Vezi tu, sistemul în sine poate părea complicat și greoi la început, în special din cauza faptului că pe lângă un skill tree individual pentru fiecare Spider-Man există și un tree comun, iar în total sunt foarte multe opțiuni și puteri în care să îți verși punctele adunate.
Astea fiind zise, imediat ce te prinzi cum funcționează lucrurile se schimbă din ceva confusing într-un sistem de upgrade bine pus la punct. În tree-urile individuale vei găsi abilități și bonusuri care îți îmbunătățesc arsenalul deja existent al fiecărui Spider-Man în parte în timp ce punctele pe care le pui „la comun” se axează pe mobilitate și pe bonusuri universal valabile. Este o implementare bună și nu trebuie să îți faci griji că nu vei avea suficiente puncte de cheltuit acolo, pentru că jocul este generos și cam la fiecare misiune principală vei avea o abilitate nouă de deblocat.
Be First to Comment