Diablo IV reprezintă întoarcerea seriei la origini

By ESR on 21 martie 2023

Pentru mine, probabil cel mai așteptat joc al anului este Diablo IV (urmat imediat de Zelda). Iar asta înseamnă că mai că am sărit de pe scaun când Marinake mi-a dat o cheie pentru sesiunea de early access a jocului. Primul joc pe care îmi aduc aminte că l-am jucat pe PC este Diablo II și după câteva sute de ore băgate fără regrete în Diablo III, abia așteptam să văd cum pot cei de la Blizzard să readucă seria la gloria de altădată.

M-am jucat câteva ore bune, am ajuns la nivelul maxim (25) și am gustat destul de mult din ce are de oferit Diablo IV, așa că hai să le luăm pe rând și vreau să încep cu clasele. În această versiune a jocului am putut juca doar 3 dintre ele: Barbarian, Rogue și Sorcerer. Ca un amator de arc și stealth, am ales să mă joc Rogue, un nume nou în această franciză. Bine, ideea nu e nouă, doar că în iterațiile anterioare ale jocului, clasa care ataca rapid cu pumnale și trăgea săgeți de la distanță se numea altfel.

Primul lucru pe care l-am observat la Diablo IV este că Blizzard a ales să implementeze un buton de dodge. Practic, acesta funcționează cam ca la toate jocurile souls-like și te ajută să ferești tot felul de lovituri care vin amenințător spre tine. Cooldown-ul este destul de mare, ceea ce te obligă să fii calculat atunci când îl folosești, dar trebuie să recunosc că mi-a plăcut. Asta adaugă o nouă componentă sistemului de combat deja testat, iar ăsta nu e un lucru rău deloc.

Dar degeaba ai un buton cu care să te ferești dacă nu ai și de ce să te ferești. Și dezvoltatorii și-au dat seama de asta, iar astfel, Diablo IV are mult mai multe atacuri telegrafate. Mai precis, unii inamici au niște abilități speciale care se manifestă sub forma unui cerc sau a unei linii care apare pe jos. Două secunde mai târziu, efectul abilității are loc și, dacă ești prins în acele zone, îți iei un pumn de damage.

Din perspectiva unui Rogue, treaba asta a fost destul de ușor de gestionat dat fiind faptul că nu am dus lipsă de abilități de mobilitate cu care să ies din orice situație încurcată, chiar și atunci când butonul de dodge era pe cooldown. Cu un Sorcerer probabil că ai avea mai multe probleme cu chestia asta, dar ai avantajul și că poți sta în spate, în loc să fii în mijlocul acțiunii.

Apoi vreau să ating pe scurt noul sistem de talente și abilități al Diablo IV, care a fost refăcut de la 0 comparativ cu Diablo III. Ba chiar aș îndrăzni să spun că aduce destul de mult cu ce aveam în Diablo II și se inspiră și din ce face Path of Exile, dar este clar mai ușor de înțeles decât acesta din urmă.

Am dat și peste niște puncte care mi s-au părut degeaba dar am întâlnit și unele care erau atât de bune încât le-am considerat obligatorii. Este relativ ușor de navigat și cred că reprezintă un plus destul de mare adus sistemelor din joc. Mai trebuie să testez și cu alte clase ca să mă pronunț definitiv, însă.

Combat-ul în sine este așa cum m-am așteptat de la un joc Diablo (la naiba, până și sistemul de combat din Diablo Immortal nu a fost rău). Asta înseamnă că abilitățile au punch atunci când le activezi, mobilitatea este destul de mare iar inamicii sunt variați și interesanți. Loot-ul care pică după ce omori tot felul de carcaleți este, în mare parte, bun. Totuși, aș zice că Blizzard mai are ceva de lucrat la acest capitol înainte de lansare. Am dat și peste iteme legendare fenomenale dar am luat și ceva rebuturi care nu m-au convins.

La partea grafică, Diablo IV stă foarte bine. După ce mulți fani hardcore ai seriei au boicotat de-a dreptul Diablo III din cauza esteticii mai colorate, noul joc revine la originile întunecate și posomorâte. Coridoarele prin care te plimbi sunt scufundate în beznă iar decapitări, dezmembrări sau tot felul de alte imagini de genul sunt presărate peste tot prin lume. Nu am întâlnit glitch-uri sau probleme legate de grafică și jocul s-a mișcat bine și pe o configurație mai slăbuță (i7 7700 + GTX 970 4GB).

Componenta multiplayer din Diablo IV a fost drastic schimbată față de jocurile precedente. În loc să exiști doar tu în lumea jocului, acum oriunde te plimbi vei da de alți jucători care își văd de viața lor. Ca un jucător înrăit de MMORPG-uri precum WoW, mie îmi place tare mult chestia asta. Lumea se simte populată și orașele principale mustesc de activitate. Dacă preferi o experiență mai apropiată de una single-player vei fi puțin dezamăgit, dar cred că este o adiție foarte bună jocului.

În final vreau să ating și subiectul poveștii. În această versiune a Diablo IV am putut juca doar primul act al firului narativ iar povestea a reușit să mă impresioneze încă de la început. Nu am să dau niciun spoiler pentru că primele 45 de minute trebuie experimentate de fiecare, dar tot ce pot să spun este că a început bine și a continuat la fel de bine. Am observat că Diablo IV alege să introducă mai multe personaje noi decât să folosească nume din titlurile mai vechi, iar asta e foarte bine. Această abordare face din poveste ceva ușor de înțeles, chiar și pentru cei care nu sunt familiari cu universul francizei.

Dacă nu ai apucat să te joci Diablo IV în early access, e bine să știi că urmează și o sesiune de open beta, la care oricine poate participa. Limitările sunt aceleași (level maxim 25, doar primul act din poveste) dar nu ai nevoie să dai preorder la joc ca să participi. Mai mult, atât clasa Necromancer cât și clasa Druid vor fi disponibile. Dacă te tentează să încerci acest joc, îți recomand cu căldură să îl încerci weekend-ul acesta (24-26 martie).