Puțină panică pe burse la finalul săptămânii în urma falimentului Silicon Valley Bank. Banca avea active de 209 miliarde de dolari și depozite de 175 miliarde de dolari, fiind a optsprezecea bancă din sistem (dar cu o cotă de piață era foarte mică). Falimentul său este cel de-al doilea ca mărime în istorie după cel al Washington Mutual Bank din septembrie 2008 ce avea active de 307 miliarde de dolari și depozite de 188 miliarde de dolari. Dar haide să vedem ce s-a întâmplat și ce influențe poate avea asupra sistemului financiar și al bursei.
Silicon Valley Bank, înființată în 1983, se adresa inițial start-up-urilor, cum erau cele din domeniul viticol, omniprezente în California, dar și celor din domeniul tehnologic, odată cu boom-ul IT din anii 90. Banca a crescut de-a lungul anilor destul de rapid iar, odată cu venirea pandemiei, aproape exponențial.
Dacă în 2010 Silicon Valley Bank înregistra active de 17,5 miliarde dolari, acestea s-au dublat o dată la patru ani, până la valoarea de 71 miliarde de dolari în 2019, pentru ca la finalul lui 2021 să se tripleze, la o valoare de peste 210 miliarde de dolari. Această creștere rapidă ar fi trebuit să pună măcar un semn de întrebare supraveghetorilor, numai că dacă în Europa sistemul bancar este mult mai reglementat (a se citi încorsetat, mai ales după criza din 2008), cel din State este mai libertin.
Acest aflux masiv de bani, de depozite ale clienților a fost investit de Silicon Valley Bank în titluri de stat cu scadențe îndelungate emise de SUA – cea mai sigură investiție de pe această planetă, și obligațiuni garantate cu ipoteci. Problemele au început să apară anul trecut, odată cu creșterea rapidă a dobânzilor la dolar, pentru că valoarea acestor titluri a scăzut constant cu fiecare majorare.
Cei care au tranzacționat titluri de stat știu despre ce e vorba: formula e ceva mai complexă dar un calcul mai simplu sună de felul următor – pentru un titlu de stat cu scadența de 10 ani emis în 2020 cu o dobândă inițială de 2%, deținătorul titlurilor înregistrează în 2022 o pierdere de aproximativ 16% dacă ar vrea să vândă titlurile în acest moment, pierdere calculată ca produs între numărul de 8 ani până la scadență și diferența negativă de dobândă dintre dobânda inițială de 2% și cea de 4% cu care se împrumută statul american în acest moment pentru aceeași scadență. Pentru titlurile cu scadența de 30 de ani, pierderea este și mai brutală și merge spre 50-60% din valoare dacă ești forțat să vinzi înainte de scadență. Atenție: aceste pierderi sunt potențiale, pe hârtie, ele se înregistrează efectiv atunci când sunt vândute titlurile.
Ce s-a întâmplat cu Silicon Valley Bank este un exemplu clasic de faliment bancar. Banca a investit mare parte din sumele atrase în ultimii ani în aceste titluri cu scadențe lungi – la finalul anului 2022, valoarea de cumpărare a portofoliul de titluri de stat era de 91 miliarde de dolari, iar valoarea de piață a acestora era la 76 miliarde de dolari. Așadar o pierdere potențială de 15 miliarde de dolari, sumă care ar fi trebuit acoperită de bancă prin majorări de capital sau profit.
Reținem și că pe parcursul anului 2022, sumele din depozite au scăzut de la valoarea de 198 de miliarde de dolari înregistrată în martie la 173 de miliarde la finalul anului, ceea ce a complicat un pic situația. Plus că marea majoritate a depozitelor era peste limita garantată de 250.000 de dolari și aparțineau firmelor, start-up-urilor, care cum au simțit că sunt probleme au început să retragă masiv depozitele.
Be First to Comment